De astăzi starea de urgență s-a prelungit pentru încă o lună. Ne păstrăm optimismul și ne pregătim de sărbătoare. Abia așteptam să am câteva zile libere de relaxare. Am 2 cărți pe care abia aștept să le citesc și pregătesc un meniu special de weekend pentru noi doi. Anul acesta vom petrecere zilele de Paște în doi, departe de prieteni și familie. Însă cu siguranță ne vom auzi cu mulți oameni dragi la telefon și vom avea ocazia să povestim un pic despre nuntă. ÎNVITAȚIE la Nuntă Menționam la începutul săptămânii că ne pregătim să începem trimiterea invitațiilor. Astăzi voi finaliza grafica lor și vom avea gata invitația în format…
Love week
Love week… e febra “Valentine’s Day”. Ieri am urmărit un film pe tematica asta. O companie lansa o aplicație menită să utilizeze un anume algoritm care să-i ajute pe oameni să-și găsească perechea potrivită – “The perfect match”. Finalul m-a dus cu gândul la faptul că este în firea noastră să fim mereu în căutarea poveștii de dragoste. Ne plac poveștile siropoase, fata care-și întâlnește prințul și apoi trăiesc fericiți până la adânci bătrâneți (regăsim asta chiar și în basmele pentru copii) . Ceva ne face să ne simțim bine uitându-ne la astfel de filme. Știu că o să spuneți că voi, NU, nu vă uitați la așa ceva, că…
Magie de Decembrie
Decembrie aduce în inimile noastre emoții și marchează momente magice alături de cei dragi. Am copilărit la Brăila, într-un cartier de blocuri și case. Cred că aveam 10 ani atunci când primăria a decis să planteze, pe Bulevardul principal din zonă, copaci și brazi. În același an, la început de decembrie, copacii și brazii au fost ornați cu becuri colorate. Exista chiar și un joc de lumini al beculețelor, astfel brazii se aprindeau pe rând creând un efect vizual ce mă-ncânta. Era o mare bucurie pentru mine să stau pe marginea trotuarului și să privesc spectacolul. În timp devenise chiar o tradiție să-mi petrec seara urmărind de la geamul camerei…
Aroma Anei
De mai bine de 10 minute mă uit la ea cum se învârte prin cameră. Scoate pe rând din dulap haine, le îmbracă, apoi le aruncă pe pat! Este parcă mai agitată decât de obicei. Mă întreb dacă nu cumva astăzi este ziua interviului și, așa cum o cunosc, vrea să se simtă în largul ei. Are obiceiul să se bazeze pe starea de moment în alegerea ținutei. Astfel de câte ori se pregătește să iasă pe ușa, dormitoul ei devine un haos. Cum este ea? Este o fire puternică, devotată și mereu energică. Râsul ei pofticios mă face mereu să zâmbesc. Când îi sună telefonul răspunde mereu cu o…
De 10 ani toamna vine la pachet cu Webstock
Se întâmpla într-o zi de toamnă, în urmă cu 10 ani, ca blogosfera românească să pornească într-o aventură cunoscută astăzi ca cea mai senzațională experiență dedicată profesioniștilor din comunitatea online. Pe 5 octombrie 2018, Webstock sărbătorește un deceniu de la prima sa ediție. Evenimentul reunește comunitatea pasionaților de online și aduce în prim-plan ultimele tendințe din social media, bune practici, comunicare și promovare, precum și ultimele tehnologii și aplicații din domeniu, printr-o serie de conferințe interactive susținute de speakeri renumiți. De asemenea în cadrul evenimentului va avea loc Gala Webstock Awards, unde cele mai bune proiecte din online-ul românesc realizate în ultimul an vor fi premiate. Anul acesta particip în…
Ierusalimul, orașul de aur
Sunt locuri în lume care merită cu siguranță să le întâlnești. Se spune că fiecare călătorie aduce cu ea emoții unice și experiențe de neuitat. Printre orașele mele preferate, des întâlnit și în topurile orașelor recomandate spre a fi vizitate, se află Ierusalimul. Acest oraș mistic, plin de istorie și cu o însemnătate aparte în cărțile lumii, reprezintă poate una din destinațiile care merită vizitate măcar o dată în viață. Fără îndoială un oras al contrastelor, Ierusalimul este cu totul și cu totul unic – nu există în altă parte a lumii un asemenea loc. Un oraș al tradiției, al religiei și al istoriei, dar și din ce în ce…
Monolog cu un astru…
În liniștea serii mă regăsesc și-mi ordonez gândurile despre tine. Mă întreb cum oare timpul trece atât de repede, iar noi am devenit străini unul față de celălalt. Oare când ne-am întâlnit ultima oară și care au fost ultimele cuvinte? De trei seri îmi tot apari în vise și ești tot nehotărât să-ți deschizi inima și să-ți găsești pacea. Privirea ta goală mă înspăimântă în fiecare clipă și nu reușesc să înțeleg de ce mă cauți. Ce-a rămas nespus și ce ne leagă atât de puternic? Aș vrea probabil o lămurire, simt nevoia de a te deschide și de a-mi comunia, așa cum obișnuiai odată. Tristețea din ochii tăi negrii…
Vara magică a partiturilor muzicale
Nu este nimic mai îmbucurător decât să te poți încărca cu splendidele emoții trasmise de muzica compozitorilor istorici și contemporani în superba sală a Ateneului Român, o vară magică a partiturilor muzicale. Cu grație și o eleganță desăvârșită, muzica clasică nu numai că reușește să conecteze publicul cu magia sunetelor, dar face ca aplauzele finale să transfere fiorul în inimile spectatorilor. Aflându-te în sală, trăiești oprirea timpului în loc și te încarci cu sentimente de fericire. Muzica e parte din noi, nu o putem ignora, ba mai mult e fascinant să o întreținem în suflet în fiecare clipă a existenței noastre. Clasicul vine însoțit mereu de o magie proprie, cu…
Chipurile, în borcan!
George se întorcea de la un proces când s-a împiedicat de o bordură și s-a trezit amețit înăuntru. Era singur și nu înțelegea cum a ajuns acolo. A încercat să se ridice, însă capul îi atârna greu. S-a uitat de jur împrejurul său încercând să descopere unde se află. Când a mai prins ceva putere a vrut să părăsească locul si să se îndrepte către casă, însă pereții înalți de sticlă îl impiedicau să iasă de acolo. A ajuns să se resemneze încercând să escaladeze zile la rând pereții, dar fără rezultat, devenind astfel primul locuitor al borcanului. Într-o seară, la scurt timp după ce adormise, l-a trezit un zgomot…
Ți-ar plăcea și...
O zi, 15 povești…
Iubirea, sentiment abstract
Gânduri din #casă la final de aprilie
Fire de viață
Ne știm de peste 30 de ani. La început aproape că nu eram vizibil, iar ea, deși părea a fi foarte îndrăgită, ei o tachinau spunându-i ” Gorbi”, se pare că asemănarea ei cu celebrul Gorbaciov îi inspira să facă o astfel de legătură. Primeam laude și eu încă de atunci, căci străluceam și eram fin ca puful puiului de găină. Cu timpul am început să prind putere și să mă remarc, simțeam că rădăcinile mi se dezvoltă treptat, iar nuanțele aurii ca spicul de grâu se transformau ușor în culori umbrite. Am crescut în lungime păstrându-mi ani la rând strălucirea. Puteam deja să iau formă și să mă așez…
